Diplomele nu-s de ajuns – Partea a Doua : Research și Gândire Critică + Interviu cu Sava Debate Club

Sunt convinsă că fiecare dintre noi a jucat, cel puțin o dată în viață, rolul cercetătorului, adică a fost pus în ipostaza de a afla cât mai multe informații relevante despre un subiect și a le trece prin filtrul propriei gândiri. Dar oare ce înseamnă, cu adevărat, a te documenta în ziua de astăzi, când elevii urmează modelul zicalei “Pică para mălăiață în gură la Nătăfleață”? Și cum te asiguri că rezultatele cercetării sunt relevante și corecte?

Research-ul și gândirea critică sunt abilități care intră în categoria “soft skills”, subiect abordat și în Partea Întâi a acestei serii de articole (click aici). Nimeni nu se naște învățat, de aceea există o multitudine de activități care dezvoltă aceste aptitudini. Un exemplu concret ar fi dezbaterile, care, aflate în lista de favorite a saviștilor, oferă celor interesați o evoluție remarcabilă, atât pe plan intelectual, cât și pe plan personal.

Sava Debate este unul dintre cele mai iubite cluburi ale liceului nostru. Coordonat de doamna Pop, profesoară de limba și literatura română, reprezintă o comunitate bine sudată de amatori ai dezbaterilor, a cărui scop principal este să insufle noilor veniți aceeași pasiune și dedicație de care ei dau dovadă. Stâlpii de susținere ai clubului sunt chiar elevii, întrucât ei trec printr-un ciclu de maturizare profesională și evoluează de la stadiul de debater la cel de instructor, oferind începătorilor toată înțelepciunea dobândită în parcursul lor.

Din punct de vedere organizațional, echipele care participă la competiții sunt formate, de obicei, din trei vorbitori, fiecare având câte un rol prestabilit în prezentarea argumentelor. Moțiunile dezbătute în cadrul unui meci au la bază o mare varietate de teme și subiecte – de la probleme economice, politice și sociale, până la întrebări filosofice sau chestiuni religioase.

Am avut ocazia să stau de vorbă cu una dintre echipele clubului, formată din trei saviste ambițioase, Elena Rădulescu, Teo Matei și Tania Acsinte, dornice să împărtășească o perspectivă unică asupra a ceea ce înseamnă să fii debater, de la etapa de research, până la discursul propriu-zis din cadrul meciului. Primul meci la care fetele au participat în această formulă a fost în vara anului 2019, iar de atunci au jucat atât în cadrul unor competiții naționale, cât și internaționale, având un parcurs demn de admirat și o evoluție surprinzătoare, în mai puțin de un an.

1.    Este bine cunoscut faptul că în spatele cazurilor pe care le pregătiți se află ore îndelungate de documentare și organizare a informațiilor.  Care este strategia de research pe care o abordați și cum împărțiți această sarcină între voi?

Elena: “Pot să spun că Tania se ocupă de punctul de începere al research-ului – ea vine cu o bază solidă, de obicei face și un Google Docs, ne trimite link-uri spre diferite articole pe care să le citim, muncește cel mai mult pe chestia asta. După aceea, sarcina e destul de egal distribuită. În general, eu și Tania ne concentrăm mai mult asupra imaginii de ansamblu, avem o abordare mult mai holistică, iar Teo este cea care se uită foarte atent la lucrurile mici și adaugă acele detalii esențiale care, de fapt, duc argumentul la un alt nivel.”

2.    Cum filtrați informația extrasă din research și cum o adaptați la subiectul abordat în moțiune ?

Tania: “Moțiunile sunt atât de diverse și abordează diferite unghiuri ale unei probleme, de aceea încercăm să adaptăm perspectivele găsite la ceea ce ne ajută cel mai mult.”

Teo: “Există niște subiecte despre care citești și auzi tot timpul și ajungi în punctul în care deja știi lucruri despre ele. Nu mi se pare că am integrat vreodată research-ul făcut cuvânt-cu-cuvânt, ci acest research ne ajută pe noi să ne formăm o opinie, iar apoi să realizăm argumentele de la zero pe baza acesteia. În momentul în care ești informat despre un subiect, îți permiți să te joci cu ceea ce știi și să îți formezi o părere pe marginea acestuia.”

3.    Care este modul în care procedați în cazul unei moțiuni filosofice, în care este mai mult vorba despre valorile personale decât despre research?

Elena: “În cazul ăsta, deoarece niciuna dintre noi nu are prea multe cunoștințe în domeniu, ne bazăm pe creativitatea pe care o avem în momentul respectiv, pe tangențe avute cu diferite curente. O carte bună pe care am citit-o a fost 'Justice', scrisă de M. Sandel, în care fiecare capitol cuprinde câte un concept filosofic.”

Tania: “Pentru astfel de moțiuni, există și foarte multe influențe din viață cotidiană, din experiențe personale, din modul în care cântărim ce e bine și ce e rău.”

4.    Cum vă asigurați că sunteți la curent cu evenimentele recente petrecute pe glob?

Elena: “De când ne-am apucat de debate, suntem expuse constant foarte multor știri, foarte multor schimbări care au loc pe scena politică mondială. Feed-urile noastre de Instagram, de Facebook, sunt pline de noutăți despre ce se mai întâmplă în lume; ne-am făcut cont de Twitter ca să ținem pasul cu politica americană și britanică.”

5.   După ce criterii vă alegeți sursele de informare? Dați exemple de surse în care aveți cea mai mare încredere.

Elena: “De menționat e că obiectivism absolut nu vei găsi nicăieri. E bine să existe un anumit balans în ceea ce privește sursele din care alegi să te informezi, că să fii expus unor concepte din mai multe sfere ideologice. Mi se pare că este cea mai bună variantă de a te asigura că auzi adevărul. Ca exemple ar fi The Washington Post, The New York Times, The Economist, Vice, Huffington Post, The Guardian.”

Tania: “Multă lume care alege să citească dintr-o singură sursă riscă să creadă orbește în informațiile prezentate acolo. Este bine să continui să fii critic în abordarea pe care o ai, pentru că, până la urmă, opiniile prezentate într-un articol, de exemplu, sunt niște opinii personale. În fiecare zi, citim articole de pe site-uri precum BBC și CNN ; pentru unele moțiuni, poți găsi și meciuri jucate anterior.”

Teo: “Eu aș zice că BBC este un caz fericit, deoarece are obligația legală de a fi cât de obiectiv posibil, de a nu avea prejudecăți politice, de a nu adopta atitudini foarte bine definite în cazul problemelor controversate. Însă, indiferent de sursă, trebuie să citești un pic printre rânduri.”

Debate-ul este o activitate care se bazează pe învățare continuă și pe actualizarea constantă a cunoștințelor și a opiniilor personale. Un mare punct forte al dezbaterilor este că te învață să rămâi sceptic, să îți adresezi mereu întrebări despre orice aspect al vieții, să pui la îndoială chiar și cele mai bine sedimentate valori.

To be continued...


articol scris de Sonia Adorean